Kremlinul a calificat, vineri, drept „pozitivă” disponibilitatea manifestată de unele țări europene, inclusiv Italia și Franța, de a relua dialogul cu Moscova, rupt la începutul războiului din Ucraina din 2022, relatează Le Figaro.
„Dacă acest lucru reflectă cu adevărat viziunea strategică a europenilor, este o evoluție pozitivă a poziției lor”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Pekov. El a adăugat că „a luat act de declarațiile făcute în ultimele zile de mai mulți lideri europeni”.
„La Paris, Roma și chiar la Berlin, s-a spus că este necesar să se discute cu rușii pentru a asigura stabilitatea în Europa. Acest lucru se aliniază perfect cu viziunea noastră”, a continuat Dmitri Peskov.
El a criticat, însă, poziția Regatului Unit, care „rămâne deocamdată pe poziții radicale” și „nu dorește să contribuie la instaurarea păcii”. „Poziția Londrei este de natură distructivă.”, a adăugat el.
Deși Franța și Italia și-au exprimat recent disponibilitatea de a restabili un dialog cu Rusia în încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina, Regatul Unit nu împărtășește această opinie.
„Cred că ceea ce avem nevoie sunt dovezi că Putin își dorește cu adevărat pacea și, în acest moment, încă nu văd asta”, a declarat, joi, secretarul britanic de externe, Yvette Cooper, pentru Politico.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat, la începutul lunii ianuarie, că „a venit momentul ca Europa să discute și cu Rusia”. Aceasta a pledat atunci pentru numirea unui „trimis special” european care să permită o voce unificată. Președintele francez Emmanuel Macron, la rândul său, a afirmat în decembrie 2025 că ar „deveni din nou util” pentru europeni „să discute cu Vladimir Putin”.
Totodată, cancelarul german Friedrich Merz a declarat, miercuri, că „găsirea unui echilibru pe termen lung cu Rusia ar permite UE să privească spre viitor cu mai multă încredere”.
După începerea ofensivei la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022, europenii au rupt, în mare parte, legăturile cu Moscova, cu câteva excepții. Intenția acestora a fost de a-l izola pe președintele Vladimir Putin de Occident.
La întoarcerea sa la Casa Albă, în ianuarie 2025, Donald Trump a reluat, însă, dialogul cu omologul său rus, cu intenția de a găsi o soluție la conflict. Administrația sa a organizat mai multe convorbiri telefonice și chiar un summit față în față în Alaska în august 2025. În cadrul Uniunii Europene, prim-ministrul maghiar Viktor Orban și omologul său slovac Robert Fico și-au continuat contactele cu Vladimir Putin, spre marea consternare a Bruxelles-ului.
Emmanuel Macron și fostul cancelar german Olaf Scholz au vorbit, de asemenea, cu Vladimir Putin prin telefon în iulie 2025, respectiv noiembrie 2024.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI: